Citrinul care aduce lumina vieții 

Despre citrin (cuarț galben) sunt multe de povestit, dar poate că lucrul cel mai important lucru pe care e bine să ți-l amintești este că acestă varietate de cuarț este cunoscută ca fiind un cristal al regenerării, al noilor începuturi, al optimismului, al succesului și al abundenței. Nu întâmplător, de-a lungul secolelor diverse culturi și civilizații au onorat puterea citrinului, supranumindu-l „piatra succesului” (China și Scoția), „piatra comercianților” (Roma Antică), piatra lui Jupiter (hinduism) si piatra Zeului Ra (Egipt). 

Înrudit cu multe alte cuarțuri multicolore (ametist, cuarț fumuriu, cuarț roz, cuarț lemurian, cuarțul îngerilor, cuarț siberian, cristalul de stâncă, etc), citrinul este cunoscut pentru caldura pe care o aduce.

Despre Soare, citrin și lumina vietii

Grecii și romanii iubeau citrinul, considerând că aduce lumina vieții și alungă întunericul. În perioada elenestică (300-150 î.Hr.), cuarțul galben simboliza succesul și norocul, motiv pentru care, deși era o raritate, decora obiecte de artă și bijuterii. Anticii greci, romani și egipteni alăturau citrinului zeițăți precum: 

• Demeter, zeița recoltei în mitologia greacă, asociată cu productivitatea;
• Sekhmet, zeița egipteană a razboiului, reprezentată cu cap de leu și corp de femeie, asociată cu puterea. 

Mai mult decât atât, vechii egiptenii considerau că citrinul este Piatra Zeului Ra, zeul Soarelui, iar hindușii Piatra lui Jupiter.

Grecii credeau că citrinul oferă barbaților frumusețe și inteligență, iar femeilor fertilitate și fericire. Pe de altă parte, romanii erau convinși că citrinul te proteja împotriva gândurilor rele, a veninului de șarpe și de ciumă. O dată cu ridicarea Imperiului Roman, cuarțul galben a devenit un instrument în sine, fiind folosit în special în tehnica intaglio, a sculpturii în relief, aducandu-i renunoaștere și în Vest. 

Citrinul și copacul dorințelor

Conform legendelor chinezești, citrinul era considerat „piatra succesului” pentru că avea puterea de a îndepărta concepțiile greșite și amplifica intelectul și mintea. Din acest motiv se considera că trebuie dăruit oamenilor generoși. Chiar și astazi el este considerat „piatra înțelepciunii”. 

Există însă o poveste chineză a citrinului pe care merită s-o aflați! Se spune că Ziyie Shang, o zână care a coborât din cer pentru a se căsători cu Chooi Wen Lui, un bărbat sarăc, a creat un copac magic care producea zilnic, atunci când era scuturat, monede care acopereau nevoile gospodăriei. Familia, dar și toți sătenii au beneficiat de pe urma acestui copac. 

Arta chineză asociază Copacul Dorințelor cu citrinul. Nu întâmplător, în feng-shui, copacul cu citrin este perceput ca având puteri magice, cu rol de protecție împotriva gândurilor negative, dar și aducător de abundență. Copacul dorințelor reprezintă un simbol puternic, fie ca este vorba de relații, avere, sănătate, armonie sau examene.

Piatra lui Jupiter și astrologia vedică

În hinduism unele cristale sunt puse în legătură directă cu anumite zeități ale planetelor, fapt care le conferă purtătorilor abilități și energii specifice. Astfel, citrinul este o reprezentare a energiei lui Jupiter, zeul Brihaspati pe Pământ. Acesta se manifestă ca planeta Jupiter și în Panteonul hindus este zeul religiei, cunoașterii și dreptății. În plus, el este considerat și profesorul zeilor, așadar statutul său îi conferă o mare însemnătate cu privire la efectele astrologice pe care le are asupra unei persoane. 

În astrologie vedică, Jupiter vorbește de evoluție, creștere, spiritualitate și copii. Tot din această perspectivă, citrinul este o piatră recomandată celor care au planeta Jupiter bine poziționată pe harta natală. Dacă amplasarea lui Jupiter pe harta natală este descurajatoare, atunci utilizarea unui cuarț galben nu este recomandata.   

Pentru a primi binecuvântările lui Jupiter, hindușii aleg să poarte o bijuterie cu citrin montată în aur, dar care permite cristalului contactul direct cu pielea. În cazul unui inel de aur cu citrin, acesta trebuie purtat pe degetul arătător de la mâna predominantă: pe drepta dacă este dreptaci și pe stânga dacă ești stângaci. De asemenea, în tradiția hindusă se spune că înainte s-o porți prima dată, bijuteria trebuie spalată în lapte proaspăt și apoi clătită în Gange sau într-o alta apă sfântă. Bijuteria trebuie purtată prima dată într-o zi de joi, în apropierea unei luni pline, în primele ore după răsăritul soarelui. 

Topazul Scoțian – de la cuarț galben la citrin

În Evul Mediu (476-1453), citrinul avea reputația de a atrage bogăția, fiind supranumit și „piatra comercianților” . De asemenea, în aceste timpuri citrinului îi erau recunoscute calitățile medicale și mistice, ajutând la recuperarea pacienților cu probleme de inima, rinichi, ficat și stomac. În 1440, un cunoscut comerciant florentin pe nume Giovanni da Uzzano scria că „un citrin bun arată precum o floare de piersică”. 

Așa cum vă povesteam în primul articol despre citrin, până în secolul al XVI-lea era cunoscut sub denumirea de cuarț galben. Numele de citrin care l-a și consacrat ii aparține lui Georg Bauer (Georgius Agricola), părintele geologiei. Tot anii 1600 marchează perioada în care Scoția a îmbrățișat și adoptat citrinul ca piatră a succesului și abundenței. Atunci cristalele de cuarț galben puteau fi admirate împodobind mânerele pumnalelor, însemnele clanurilor scoțiene, broșe și alte bijuterii. În unele cazuri, chiar mânerul pumnalului era un cristal mare de citrin. Scoțienii obișnuiau să binecuvinteze citrinele într-o apă sau izvor sacru. 

Până în secolul al XVII-lea, citrinul și cuarțul fumuriu erau cunoscute în această parte de lume și sub denumirea de  „cairngorm”. Acest nume avea legătură cu zona de proveniență a acestor cristale, mai exact Munții Cairngorm (Scoția). Nu este de mirare faptul că citrinul a primit și numele de „Topaz Scoțian”. 

După 1745 când Revolta iacobită a fost înăbușită, însemnele clanurilor scoțiene (efigii, ace, broșe) și kilt-urile nu mai putea fi purtate decât ca uniformă militară, lucru care a umbrit popularitatea citrinului. Dar, cum nimic nu este definitiv, în perioada romantismului, citrinul câștigă popularitate datorită reginei Victoria (1819-1901), mare iubitoare de cristale și mândră de moștenirea scoțiană. Ea îl folosește în decorarea castelului de la Balmoral. Dacă-l vei vizita, vei putea admira broșe de umăr și ace de kilt care au incorporate pietre de citrin. 

Citrinul – vedeta Art Deco 

Secolul XX și mai exact stilul Art Deco (1910-1930) a adus citrinului celebritatea, astfel încât în anii ‘30 acesta era mai prețuit decât aurul și topazul, fiind asociat cu opulența și luxul. Având ca influențe stilurile Art Nouveau, Bauhaus și Cubism, dar și ca surse de inspirație American Indian, egiptean și natura, curentul Art Deco a atras privirile vedetelor de la Hollywood. Greta Garbo și Joan Crawford sunt două dintre artistele care au inspirat realizarea unora dintre cele mai frumoase de bijuterii cu citrin, lucru care l-a transformat în vedeta cristal a mișcării Art Deco.

Din cele 27 de tiare create de Cartier pentru încoronarea regelui George VI (1937), cea în stil Art Deco cu diamante și citrin este una dintre cele mai admirate. (vezi galerie foto) 

Unul dintre cei mai „iluștrii necunoscuți” de la Hollywood care a încântat cu bijuteriile sale magnifice deopotrivă vedetele de cinema și cinefilii anilor 30-40 a fost Eugene Joseff. Casa sa de bijuterii (Joseff of Hollywood) a fost cea care a creat numeroase coliere, tiare, cercei și alte minunății pentru Shirley Temple (Mica prințesă), Vivien Leigh (Pe aripile vântului) sau Elizabeth Taylor (Cleopatra). (vezi galerie foto) 

Iubit de toată lumea

Astăzi pasiunea pentru acest cuarț galben este pastrată vie de către Kate Middleton, Ducesă de Cambridge, care este o mare adimiratoare a bijuteriilor cu citrin, dar și de alte reprezentante ale caselor regale sau celebrități de la Hollywood precum Kate Winslet, Sophia Vergara, Emma Watson si Tara Reid. 

 

Angelina Jolie a donat, in anul 2015, Institutului Smithsonian, un colier de aur de 18 carate cu 65 de cristale de citrin, conceput în colaborare cu designer-ul Rober Procop. Citrinul central șlefuit și tăiat în formă de lacrimă (pară) are 177.11 carate. Colierul poartă numele “Jolie Citrine Necklace”.

Și pentru că acest articol despre citrin se intitulează Citrinul care aduce lumina vieții, ne-am gândit că merită să amintim încă două lucruri remarcabile.

În martie 2016, la Basel în Elveția, Guiness Book a înregistrat un record cu totul special. Este vorba de un record cu cristale care luminează orice scenă de concert! O co-creație a ex-chitaristului trupei Jackson 5, Jermaine Jackson, și artistei Alice Trinh (Product Director of Aaron Shum Jewelry), Chitara Coronet are cele mai multe cristale din lume, mai exact peste 16.000 de citristale de citrin, topaz, rodolit și zirconiu.

Cel mai mare citrin fațetat din lume este cunoscut sub numele de “The Malaga Citrine”. Descoperit în Brazilia, spectaculozitatea acestui citrin este dată nu doar de dimensiune (25x15x10 centimetri), puritate și transparență, ci și prin cele 20,200 carate pe care le are.

Co-Autor articol: Ana-Maria Bogdan